Saptamana trecuta am primit o noua lectie, pe numele ei (lui) Marius.
Am tot scris noi ca avem nevoie de ajutor sa terminam mai repede casa si ca tot omul …am dat „share” sa ajunga la cat mai multi, prieteni si prietenii lor…cunoscuti sau mai putin cunoscuti.
Asa a aparut Marius, din Bucuresti. Ne-a spus cand a venit ca ne urmarea inca de cand am plecat in calatorie in 2013, dar nu ne-am cunoscut pana acum si pot spune ca-mi pare rau. Cald, prietenos, iubitor de natura, muncitor, priceput in a jongla cu imaginile si nu in ultimul rand – ba chiar in primul – dornic sa ajute voluntar, neconditionat si cu mare drag. Greu mai gasesti in ziua de azi oameni, chiar in „lista de prieteni”, capabili sa-si rupa din programul zilnic, o zi, doua, o saptamana si sa ajute „la nevoie”. Vorba veche si din pacate…invechita.
Ne-am cunoscut in fuga, a promis ca revine sa stam si pe indelete la vorba, eu alergand intre santierul casei, atelierele de reconstituire istorica pentru saptamana „altfel”, proiectiile de la cinematograful din Rasnov si aprovizionarea cu materiale de constructie.
A percutat imediat la „puzzle” nostru numit casa eco-reciclato-handmade si in secunda doi era pe scara cu ciocanul si cuiele in mana. Cazat la rulota, spalat la piriu, amintindu-si de copilaria petrecuta pe langa Neajlov, acompaniat de cele doua cateluse Zmeia si Gheruta, Marius s-a adaptat imediat si a rasuflat usurat ca a scapat de nebunia din Bucuresti. A capacit podul, un mare of, in mare parte rezolvat (ramane sa-l izolam) a participat la sapatul putului de apa, am strans niste pietre din riu.
In final ne-a trimis un filmulet, enjoy si…va asteptam pe la noi!
Multumesc Marius!
Bogdan. Rasnov.02.06.2017
