Curcubeu in padure

Nu am mai scris cam de multicel, dar asta nu inseamna ca ne-am lasat pe o ureche sau ca am revenit la viata de dinaintea celei…pe indelete. Trecem printr-o perioada de tranzitie, de armonizare a celor deprinse pe drum cu traiul zilnic, mai static. Continuam cautarile pentru teren, avansam in planul nostru de a trai pe indelete cat mai mult, promovam organizatia de voluntari Servas care ne-a ajutat foarte mult pe drum sa cunoastem oameni si sa ne facem prieteni peste tot pe unde am trecut. Mai dormim din cand in cand in rulota, de dor de duca, de dragul calatoriei, de frumusetea povestii, din dorinta de a visa alaturi de cei mici ca, in momentul cand ne vom trezi, sa iesim afara si sa fim undeva in Franta sau Portugalia si nu la noi in curte.

Ca tot veni vorba de prichindei, Lilu merge la scoala (grupa pregatitoare), Tesa la grupa mare de la gradinita, iar Nick (ca nu mai este bebe) este cu noi pe acasa. Am gasit pentru cei mari un loc frumos, de care s-au indragostit, un loc in care invata explorand, descoperind, testand…exact cum au facut si in calatorie. Pentru ei trecerea a fost mai usoara, la noi trebuie sa mai lucram si lucram stati linistiti, nu ramanem noi asa…stationari.

Umblam prin tara in cautarea acelui loc pe care l-am numit „vatra” cu ceva vreme in urma, am gasit ceva, trebuie doar sa ne hotaram si atunci anul asta nu este pierdut. E un an de noi planuri, un nou an de viata pe indelete menit sa arate ca lucrurile frumoase si aparent imposibile pot exista … ca de exemplu acest „curcubeu” in padure ­čÖé

Bogdan. Mogosoaia 28.04.2014

end soft design
Produsul a fost adaugat in cos !
Log-in