Austria auf gemächlich (pe indelete) – p2

Ne-am facut si in Austria prieteni, pe Pete si Gerlinde din Krems, minunati oameni, parinti de 3 copii, mai mari ca ai nostri, ea profesoara in Viena si el implicat intr-o organizatie care militeaza pentru pace. Am petrecut doua zile alaturi de ei, dupa care, v-am povestit atunci, ne-au lasat cheia si au plecat la o petrecere la Viena. Atitudinea e totul! Gerlinde ne-a gatit desertul preferat al regelui Franz Joseph I numita si Kaiserschmarrn, gustos, nimic spectaculos cum te-ai astepta de la un desert regesc, dar copiii l-au devorat si nu numai ei. Pete a scos la iveala din rafturi, doua cutii cu jocuri, adecvate varstei piticilor nostri. Simpatic, ne dezvaluie ca incearca sa-si aminteasca momente asemanatoare petrecute de copiii lui. S-a descurcat de minune.

Dupa masa, am purces sa ne facem siesta de seara prin orasul vechi. Doua personaje ne variaza, usor  ametitor dar totusi  benefic, traseul, Maricica pe drum, iar Lilu cand e vorba de plimbare pe jos.  Cauta peste tot, intra in curtile oamenilor daca poate, in dorinta de a descoperi, iar eu dupa el….intr-un fel imi place asta.

Profit de faptul ca trebuie sa ma duc sa-l scot, sa-l opresc  si astfel ma mai „documentez” si eu. Oricum, reactia oamenilor e tot timpul pozitiva cand vine vorba de copii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Krems, este un oras destul de important din Austria, al V-lea ca marime, curat si aranjat cum ii sta bine oricarui oras de origine germanica. Zona „veche” arata foarte noua, ca doar vor sa atraga turisti nu sa-i goneasca si le mai pasa si de istoria lor.

Ne-am despartit de gazdele noastre cu promisiunea de a ne revedea anul viitor cand si-au programat un tur cu bicicleta prin tarile din estul Europei, tur in care au inclus acum si Romania.

A doua localitate ce o recomand, Durnstein, micut, cochet, ridicat pe o coasta de deal, pe malul Dunarii, are ca punct de interes clasic de turism, o veche cetate in care legenda spune ca a fost inchis regele Arthur al Angliei pana s-a strans recompensa ceruta pentru  eliberarea lui.

Nici toti localnicii nu cred in aceasta poveste, dar le convine cata vreme micile lor afaceri prospera. Dulceata de caise si alte specialitati ce au la baza acelasi fruct impreuna cu degustarile de vinuri din zona puternic dezvoltata in acest sens, adauga mai multa  savoare unei calatorii de macar 2-3 zile in zona.

In Melk, vizita noastra a inceput  cu o situatie usor hazlie. Ne-am oprit pentru aprovizionarea  „pachetului de cercetas”  la un magazin local, cand la doua locuri mai incolo a parcat o doamna cu un tractor, din care, avand geamurile deschise, se auzeau acorduri rock, cred ca era Metallica – Master of Puppets!

Aici am ajuns oarecum intamplator hoinarind si cautand locuri inedite. Cu o seara inainte am zarit de pe drum, intr-un varf de deal o biserica fortificata impresionanta. Am decis sa ne oprim pentru a o vizita a doua zi si astfel iata-ne in drum spre ea acum.

Complexul spiritual si cultural, cum se denumesc, din Melk este o constructie deosebita, atat la nivelul gradinilor ce o inconjoara cat si ca arhitectura. Dupa un efort masiv din partea statului si sponsorilor s-a reusit finalizarea in 2001 a unei restaurari complete, restaurare inceputa in 1975. Ce m-a surprins a fost imbinarea dintre modern si clasic in sistemul expozitional din salile muzeului, interesanta abordare intr-un domeniu destul de conservator.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Complexul, abatia, avea sali de curs, de conferinte, restaurant, facilitati de cazare.  Holurile de la parter, foste culoare de pivnita, acum restaurate, gazduiau o expozitie de arta moderna.

Emmersdorf este un orasel mic, pe malul celalalt al Dunarii fata de Melk, locul in care oamenii de pe strada ne-au zambit si salutat tot timpul ca pe niste cunoscuti. Nu sunt multe de vazut ca turist dar daca vrei sa intri in atmosfera  recomand o plimbare pe inserat, de jos de la malul Dunarii si pana sus in varful dealului unde troneaza o biserica gotica, pe stradute mici cu lumina discreta si multa liniste.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De el v-am amintit ca noi aici ne-am campat si am gasit cateva pensiuni in care pretul cazarii era mai mic decat in „vecinul” de peste Dunare mult mai bogat si important turistic.

Va urma

Bogdan. 29.04.2013

end soft design
Produsul a fost adaugat in cos !
Log-in